Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Iosua și Iordan preoți ai Domnului
Comunitatea Magnificat sărbătorește împreună cu întreaga Biserică din Perugia hirotonirea preoțească a lui Joshua și Jordan
Doi tineri cu un zâmbet însorit și un caracter deschis: aceștia sunt noii preoți din Perugia, Giosuè Busti, 31 de ani, și Giordano Commodi, 39 de ani, care au fost hirotoniți de cardinalul Gualtiero Bassetti sâmbătă, 29 iunie, în catedrala San Lorenzo.
Joshua, pe care l-am văzut crescând, este unul dintre cei trei fii ai Gabriellei – pe care Dumnezeu i-a chemat în Comunitatea Magnificat dintre cei din prima oră – și Rolando – cunoscut sub numele de „Rambo” pentru că este „da-da și nu-nu”, deschis și intransigent – care, împreună cu Gabriella, face parte din Fraternitatea Betania din Perugia.
El, Joshua, este membru aliat al fraternității Elce-Perugia.
Plină de viață și bucurie, profundă și totuși simplă, prezența sa la întâlnirile comunității face diferența.
Într-un interviu, el povestește: „Mi-am descoperit vocația în timpul carierei universitare, prin intermediul Comunității Magnificat din Elce și al serviciului în cadrul Pastoralei Diocezane a Tinerilor, lucrând, ca tânăr printre tineri, alături de preoții responsabili.
Cu naturalețe, el vorbește despre o chemare care și-a făcut loc în inima sa, făcându-l să simtă „dorința de a-mi dărui întreaga viață Lui, într-un mod special, de a da înapoi în mod gratuit tot ceea ce am primit gratuit.
Astfel, după ce a absolvit Științe Politice, a intrat în Seminar. „Anii din seminar mi-au servit la maturizarea unei alegeri mai conștiente și m-au ajutat în drumul meu de creștere umană, precum și în cunoașterea tot mai profundă a frumuseții și dificultăților vieții preoțești”.
După cei șase ani de formare la Seminarul Regional Pontifical din Umbria, a fost hirotonit diacon în septembrie 2018 și primit în Collegio Capranica din Roma pentru a-și continua studiile cu o Licență în Drept Canonic la Universitatea Pontificală Gregoriană.
Giordano: o vocație care urmărește experiența primilor apostoli care, pe malul lacului Galileea, și-au abandonat plasele pentru a-l urma pe Maestru. „Mai aveam doar câteva examene până la absolvirea Facultății de Chimie și Tehnologie Farmaceutică și lucram deja de cinci ani într-o farmacie”, povestește el, „când, după parcurgerea celor 10 porunci care mă readuseseră la Dumnezeu, am intrat în viața parohiei Castel del Piano și mai târziu am lăsat totul pentru Isus. De fapt, în participarea activă la activitățile parohiale, inclusiv pelerinaje, cateheze și servicii, „a crescut în mine dorința de a mă dărui, de a-mi petrece viața în totalitate pentru alții și mi-am dat seama că, cu cât mă dăruiam mai mult, cu atât primeam mai mult”.
Cuvinte frumoase care ne ating profund și pentru că Giordano este apropiat de Comunitatea Magnificat, deoarece slujește în parohia S Barnaba din Perugia, unde trăiește Fraternitatea noastră.
În timpul omiliei sale la celebrarea liturgică a hirotonirii, cardinalul a recomandat ca vocația preoțească să fie păstrată întotdeauna în iubirea lui Cristos: „În câteva momente îi voi întreba pe candidați: „doriți să fiți uniți tot mai strâns cu Cristos Marele Preot, care, ca o victimă curată, s-a oferit Tatălui, consacrându-vă lui Dumnezeu pentru mântuirea omenirii?” și voi veți răspunde: „Da, cu ajutorul lui Dumnezeu, vreau! Într-un cuvânt, vă angajați să vă predați lui Hristos! Și ce presupune o astfel de predare? Cu siguranță angajamentul de a-L iubi! Să-L iubiți ca fiind totul pentru viața voastră. Să-L iubiți ca Tată, ca frate, ca soț, ca prieten….. Viața unui preot, în cuvinte și tăceri, în acțiune sau în rugăciune, trebuie să țeasă continuu pânza acestei iubiri. Și nu este o iubire de „piele”, tumultoasă și inconstantă, ca cea a unui adolescent, este o iubire calmă și puternică, senină și capabilă să miște viața, capabilă să sature viața. Această iubire foarte personală pentru Isus Cristos este cea care susține și motivează slujirea noastră, ne face preoți „convinși”, preoți care „cred cu adevărat”, cum se spune .
Iubirea pentru Hristos, dragii mei, vă va face să ridicați Biblia, vă va face să vă opriți, precum Maria în Betania, stând la picioarele lui Hristos, în timp ce El vă vorbește și vă privește.
Dragostea pentru Isus vă va face să luați Liturghia Orelor cu fidelitate zilnică, pentru a vorbi mirelui cu vocea miresei, pentru a aduce înaintea lui Dumnezeu lauda, gemetele, așteptarea, mărturisirea de credință a poporului nostru.
Dragostea pentru Hristos te va face să iei cărți de teologie, spiritualitate, liturghie, pentru a-L cunoaște mai bine pe Cel pe care îl iubim și pentru a-L face mai bine cunoscut celor cărora ne adresăm. Din dragoste pentru Hristos, trebuie să te folosești de toate mijloacele de comunicare pentru a cunoaște chipul generației acestui veac, pe care suntem trimiși să o privim și să o slujim cu ochii lui Dumnezeu.
Intensitatea iubirii pentru Hristos este cea care vă va expropria de spațiu și timp și vă va face să vă apropiați cu bucurie și curaj de calea copiilor, tinerilor, adulților, bătrânilor din fiecare generație pentru a vă face frați, pentru a vă face „totul pentru toți oamenii” în scopul de a „câștiga pe cineva pentru cauza Evangheliei”.
Este încă tandrețea iubirii lui Isus care vă va conduce să traversați orice geografie umană și să fiți cetățeni ai regiunilor de bucurie, precum și ai celor de plâns, „să plângeți cu cei care plâng” și „să râdeți cu cei care râd”; să nu vă ascundeți fața sub măști de ocazie, ci să fiți în raport cu fiecare creatură, vizibilitatea feței Tatălui. Iată ce înseamnă să te redai lui Cristos, să îi permiți să îți umple mintea, inima, trupul, faptele, cuvintele, pentru a-i putea spune cu un adevăr simplu și dezarmant: „Doamne, iubirea ta valorează mai mult decât viața”.
Cei doi tineri preoți au intrat în Ordinul Presbiteral cu inimile pline de recunoștință, iar mulțumirile lor la sfârșitul celebrării au fost mai mult decât formale: mai întâi lui Dumnezeu, Bisericii, familiilor lor.
Formatorilor de la seminar, preoților parohi care au ajutat la slujire și care au arătat concret cum își cheltuiește preotul energiile cu dragoste pentru turma care i-a fost încredințată.
Pentru dragul nostru prieten Giampiero Morettini, tânărul seminarist „locuit de Cristos”, care „nu îți dădea impresia cuiva care a lăsat ceva, ci a cuiva care a găsit pe Cineva”. Giampiero, care a murit predându-se Domnului în august 2014 după o intervenție chirurgicală, a lăsat o amprentă vie asupra tuturor colegilor săi de seminar.
Și noi, cei din Comunitatea Magnificat, dorim să ne alăturăm acestei mulțumiri, fiind încă o dată onorați să putem oferi Bisericii tineri care îl aleg pe Hristos ca prima lor iubire, care se dedică Evangheliei, care se pun în slujba Bisericii. Împreună cu Joshua și Jordan, spunem și noi: să întoarcem cu bucurie lui Dumnezeu ceea ce ne-a dăruit.
Daniela Lightning
(*) cuvintele Cardinalului Bassetti cu ocazia zilei comemorative Giampiero Morettini din 1 iunie 2016.