A 9-a Convenție generală

Aici este locuința lui Dumnezeu printre oameni

Convenția generală este întotdeauna un moment important, dar această a 9-a Convenție a fost specială din mai multe motive. În primul rând pentru că am împărtășit bucuria sărbătoririi a treizeci de ani de la nașterea Comunității, născută la 8 decembrie 1978, și am fost „Convenția celor o mie”, mai mult de o mie de participanți înregistrați, Apoi pentru că pentru prima dată au aderat la Convenție frați dintr-o nouă Fraternitate non-italiană, cea din București, România. La treizeci de ani de la nașterea sa, așadar, Comunitatea Magnificat devine oficial o comunitate internațională. Este într-adevăr adevărat că planul pe care Domnul ni l-a rezervat este mult mai mare decât ne putem imagina vreodată… Din nou, pentru prima dată în istoria comunității noastre, o soră ortodoxă a fost primită în comunitate ca „membru asociat”. Acest eveniment istoric a deschis, fără îndoială, comunitatea către un așa-numit ecumenism „de bază”, alcătuit din acceptarea și iubirea concretă pentru frații și surorile de alte confesiuni creștine. Cine știe unde ne va duce Domnul, având în vedere că de câțiva ani ne împinge chiar să lucrăm printre frații și surorile noastre musulmani…

În timpul Convenției, calendarul obișnuit de evenimente a fost un container pentru o mare bogăție de semnificații și conținut. La început am salutat 18 Fraternități, inclusiv nou înființata Fraternitate București. Prima seară, după Sfânta Liturghie de deschidere, a fost dedicată celor foarte tineri, care au putut să se întâlnească cu liderii generali și să împărtășească unii cu alții experiența lor din parcursul comunitar. Un loc special a fost rezervat „Operațiunii Little Brother”, care a ajuns la 34 de „suporturi” pentru copiii săraci din România. Învățăturile date de bătrânii comunității (Stefano Ragnacci, Tarcisio Mezzetti, Daniele Mezzetti și Massimo Roscini) nu au avut un ton sărbătoresc, ci unul reflexiv, reflectând o comunitate conștientă că nu este o operă umană, ci un proiect al lui Dumnezeu, care încă așteaptă să fie înțeles în mare măsură. A existat un aer de responsabilitate comună și o dorință de maturizare. Această comunitate, „locuință a lui Dumnezeu între oameni”, știe că trebuie să crească nu numai în dimensiune, ci și în profunzime și sfințenie.
Temele învățăturilor:

• Să construim împreună templul Domnului: Comunitatea ca proiect al lui Dumnezeu, responsabilitatea de a o construi împreună (Stefano Ragnacci).
• Locuința comunitară a lui Dumnezeu: „Fiți sfinți, pentru că Eu sunt sfânt”: dimensiuni verticale și orizontale ale construcției comunitare (Tarcisio Mezzetti)
• Chemați să fim un popor sfânt: trăind o sfințenie plurală, comunitară, relațională (Daniele Mezzetti)
• Construirea orașului pe munte: trăirea deplină a cetățeniei în Regatul lui Dumnezeu (Massimo Roscini)

Pastorii noștri au confirmat drumul Comunității cu cuvinte afectuoase: Monseniorul Giuseppe Chiaretti, Arhiepiscop de Perugia-Città della Pieve, Monseniorul Gualtiero Bassetti, Episcop de Arezzo-Cortona-Sansepolcro, Monseniorul Cornel Damian, Episcop auxiliar de București, care a venit să se alăture primului Legământ al Fraților români. Treizeci și șase de noi aliați în acest an… din Siracuza, Perugia, Roma, Foligno, Treviso și București.